CARNIVORELE DIN SAVANA
Erbivorele din savana reprezinta hrana carnivorelor. Carnea este o hrana consistenta mai usor de digerat decat plantele. Carnivorele nu au voie sa manance atat de mult, ele se pot odihni mai mult timp.
TIPURI DE CARNIVORE
Animalele de prada sunt animalele care vaneaza. Ele mananca numai carne proaspata; prada lor.Toate animalele de prada au vedere buna.Ochii lor sunt plasati frontal si sunt apropiati astfel prind mai usor vanatul. Animalele care se hranesc cu cadrave se numesc necrofage. Ele curata pana la os carnea animalelor moarte. PRADATORI DIN SAVANA AFRICANA Cainii salbatici africani traiesc impreuna in grupuri numite haite. Vaneaza animale mari urmarindu-le pana la epuizare. Leoparzii vaneaza singuri noaptea. Omoara mai mult decat pot manca si duc prada in copaci pentru mai tarziu. Leii sunt singurele feline care vaneaza in grupuri numite familii. Femelele vaneaza impreuna pandindu-si prada ore intregi. Gheparzii vaneaza singuri. Alearga cu o viteza de 100km./h., dar renunta daca dupa un minut nu reusesc sa prinda prada. NECROFAGII Unele animale cum sunt vulturii, sunt in totdeauna necrofagi, altele vaneaza de regula fiind necrofage cand hrana se imputineaza. Acvila strigatoare sfasie pielea pentru a ajunge la carne. Vulturul plesuv negru nu are cioc puternic. El se poate hrani numai dupa ce alt animal a sfasiat pielea victimei. Serparul este si vanator si necrofag . El mananca animale mici : serpi. Hienele au gat si gura puternica, cu care zdrobesc oasele. Ele omoara antilope mici soi sunt necrofage cand nu au ce vana. Serpi mananca animale mici . Multi sunt prea lenti pentru a-si urmari prada , in schimb se ascund si asteapta sa treaca prada prin drepul lor. Ei omoara prada in mai multe feluri. Vipera pufaitoare isi otraveste prada muscand-o care secreta o substanta numita venin. Pitonul isi sufoca prada .Ei se mai numesc si conscrictori. Ei se incolacesc in jurul prazii si o strang cu putere pana aceasta nu mai respira si moare. Serpii isi deschid larg maxilarele si isi inghit prada intreaga. Apoi se retrag pentru a o digera si vaneaza din nou cand le este foame. O masa consistenta ii ajunge unui piton cateva saptamani. HIENELE Hienele au aparut in tertiar, la sfarsitul miocenului, cu 25-45 milioane de ani in urma. Stramosii lor apartineau familiei viveridelor, erau mamifere rapitoare de mici dimensiuni, si primele se si asemanau cu civeta. Dintre hienele ce traiesc azi hiena patata este cea mai mare, si este specia cea mai raspandita in Africa. Populeaza multe tipuri de habitaturi - printre care deserturile, in zone cu tufisuri uscate, tinuturi paduroase - din sudul desertului Sahara pana in Africa de Sud – exceptand partea cea mai sudica si bazinul fluviului Congo. Zona ei de raspandire include o parte de raspandire a celorlalte specii. Blana hienei patate are deseori par lung si gros, de culoare brun-galbui sau kaki, cu pete neregulate de culoare inchisa. Labele, botul si capatul cozii sunt de culoare maro foarte inchis sau chiar negru, gatul si umerii fiind acoperite de o coama scurta si deasa. CAINII SALBATICI Exista multe speci de caini salbatici. Toate aceste specii cu exceptia cainelui jder si a cainelui tufisurilor, pot fi usor recunoscute ca apartinand familiei cainilor. Cu o infatisare atletica, mereu atenti ei au corpul relativ lung si musculos, picioare lungi si subtiri si coada lunga, in general destul de stufoasa. Intregul corp, inclusiv fata, este acoperit cu blana a carei culoare variaza in functie de specie. Labele cu patru degete (majoritatea speciilor au un al cincilea deget atrofiat la labele din fata) au gearele neretractile. Botul este lung si conic iar urechile sunt de obicei destul de mari si ridicate. Cainele salbatic african este neobisnuit prin faptul ca are urechi rotunjite,si nu ascutite, foarte mari fata de marimea corpului.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu