Animale

Acest site l-am facut din pasiune pentru animale,fie ca sunt caini,pisici,pesti sau pasari.Sper ca pe forum sa gasiti rezolvari pentru toate problemele voastre legate de animale de companie,pasari, pesti exotici,acvarii,constructie acvariu,pesti,cabinete veterinare,rase caini,poze,vanzari caini,caini de rasa,dresaj caini,nume de caini,poze pisici,poze cu pisici,pisici siameze.Acest site nu va fi unul obisnuit.Toti cei care vor sa scrie articole despre animale sunt bineveniti,voi astepta articole de la ei pentru a putea fi publicate pe acest site.

Pasarile de prada

vineri, 20 martie 2009
Pasarile de prada sunt rapitoare innascute , talentul si indarjirea lor le fac campionii necontestati ai lumii pasarilor.Stapanii aerului,inzestrati cu o acuitate vizuala deosebita,isi captureaza si devoreaza victimele cu ajutorul ghearelor indoite si al pliscurilor incovoiate.Atributul de pasare rapitoare sau pasare de prada se utilizeaza de obicei pentru desemnarea pasarilor din familia numita Falconiformes sau rapitoare de zi.Acest ordin mare si ramificat cuprinde circa trei sute de specii, printre care diversi vulturi,ulii,ereti si soimi.Caracterul lor de rapitoare se poate observa la prima vedere,desi la alte specii carnivore acesta nu este intotdeauna atat de evident.Lupii de mare si familia sfranciocilor desi nu sunt rapitoare de temut, nu fac parte din categoria rapitoarelor de zi.Nici bufnita nu este in aceasta categorie,desi acuitatea vizuala si ascutimea ghearelor nu sunt mai prejos decat ale vulturilor.Desi rapitoarele de zi nu se pot defini complet pe baza unei singure caracteristici, totusi putem afirma ca in general aceste pasari sunt carnivore si ca in meniul lor figureaza o varietate mare de vietati,incepand de la insecte si reptile,pana la pasari si mamifere.Cu modul lor de viata carnivor,ele sunt ajutate de pliscul lor incovoiat si puternic cu ajutorul caruia sfarama prada.

Soimul calator se arunca cu viteza de 300 km/h asupra prazii.

Majoritatea rapitoarelor de zi isi prind si isi omoara singure prada.In contrast cu alte pasari rapitoare,transporta prada cu picioarele terminate in gheare incovoiate,nu cu pliscul.Exceptie fac hoitarii,care s-au specializat in consumul de cadavre.Din modul de hranire rezulta si faptul ca picioarele lor nu sunt deosebit de puternice si se termina in multe cazuri cu gheare tesite.Rapitoarele de zi fie ca vaneaza animale vii,fie consuma cadavre isi desfasoara activitatea ziua.Exista specii,spre exemplu vindereul de seara,care vaneaza in amurg,dar nici una nu este activa in timpul noptii.Din aceasta cauza ele se numesc rapitoare de zi,in contrast cu bufnitele care duc o viata de noapte.Specia rapitoarelor de zi este una dintre cele mai raspandite de pe glob : reprezentantii sai se gasesc pe toate continentele,cu exceptia Antarcticii.Speciile lor s-au adaptat la cele mai diferite forme de viata,incepand din varful muntilor si jungle,pana la mlastini si tundre.

Migrarea pasarilor de prada Multe specii din ordinul rapitoarelor de zi isi petrec iarna si vara in locuri diferiteUnele calatoresc ca sa evite vicisitudinile climaterice,altele ca sa exploateze oportunitatile sezoniere in materie de alimentatie.Speciile care se hranesc cu insecte vara migreaza in nord deoarece acolo insectele apar in numar mai mare atunci.Odata cu apropierea iernii insectele incep sa dispara si pasarile sunt nevoite sa porneasca spre sud

Urmarirea prazii Rapitoarele de zi care vaneaza alte pasari urmaresc traseul prazii de-a lungulanului.Soimul Eleonora,spre exemplu,isi intarzie perioada de imperechere pentru ca puii sa iasa in perioada in care cintezoiul traverseaza in numar mare patria ei mediteraneana.Datorita temporizarii corespunzatoare,soimii dezvoltati pot strange usor cantitati suficiente de hrana pentru alimentatia proprie si a puilor.Alte specii,printre care soimul calator,nu calatoresc departe.Uneori fac un drum de doar cativa kilometri de la cuibul din munti pana la locul de iernat de pe tarmul marii. In timpul migrarii rapitoarele de zi se straduiesc sa-si aleaga drumul astfel incat sa nu fie nevoite sa zboare mult deasupra marii deoarece s-au specializat pentru zborul planat su nu au putere suficienta pentru zboruri.Au insa proprietatea formidabila de a zbura fara batai de aripi,cu o coordonare uimitoare a aripilor intinse.Rapitoarele de zi au in general aripi lungi si late,ce dezvolta o putere mare deridicare.Sunt capabili sa stea zile intregi in aer asteptand atenti aparitia prazii.Una din speciile cele mai interesante de vulturi din Africa (Helotarsus Ecaudatus Daud) se caracterizeaza printr-un zbor foarte special.Un exemplar dezvoltat complet poate avea distanta intre varfurile aripilor intinse de doi metri,dar coada lui este scurta.Daca isi aseaza aripile in spate,pare fara coada.Deoarece este nevoit sa caute cadavre pe o arie intinsa,zboara uneori cu viteza de 80 km/ora.Cand doreste sa schimbe directia instantaneu isi inclina aripile asemenea pasarilor marine.Rareori executa batai de aripi,deoarece poate castiga forta de ridicare din cei mai slabi curenti de aer.

Informatii utile :-desi bufnitele au pliscul si ghearele asemanatoare cu cele ale vulturilor nu exsta o relatie de rudenie apropiata intre ele.Bufnitele s-au dezvoltat probabil din speciile randunelelor de noapte sau lipitoare ,iar stramosii rapitoarelor de zi au fost mai degraba niste specii de batlani.

-rapitoarele de zi isi inghit in intregime prazile mai mici.Enzimele digestive foarte eficiente descompun si mistuie chiar si oasele din prada.Parul si penele inghitite le scuipa ulterior.

-soimul calator e cea mai raspandita specie de pasara de pe glob

-vulturul palmier in afara de cadavre de peste mai consuma intr-un mod total neobisnuit intre speciile rapitoare si plante,mai ales fructele palmierilor

-se estimeaza ca vazul vindereilor este de opt ori mai bun decat cel al omului

-cea mai mare pasare rapitoare este Condorul ce traieste in Anzi.Distanta dintre varfurile aripilor intinse ajunge la peste trei metri.Membrul cel mai mic al ordinului este soimul pitic din India care are aceasta distanta de doar 16 cm,adica este cat un cintezoi.

Masa gratuita In afara vultanilor,multe specii consuma cadavre cand se iveste ocazia putine dintre ele pierd ocazia unei mese imbelsugate fara munca.Totusi majoritatea pasarilor rapitoare vaneaza de obicei vietati si le omoara cu armele cu care sunt inzestrate de mama natura prin intermediul plisculilor si a ghearelor. Pasarile de prada care rapesc alte pasari de obicei au picioare si gheare mai lungi,pentru a prinde mai usor prada.Mai mult uliul de trestie are articulatii duble pe picioare pentru a putea sa scoata mai usor prada din crapaturile si gaurile stancilor.

Pescuitul din aer Printre speciile vanatoare,vulturul pescar are un caracter biologic foarte special.Nu numai ca poseda gheare foarte ascutite,dar si piciorul ii este invelit cu o ,,perna" spinoasa pentru a prinde mai bine prada.Mai mult poate intoarce una dintre gheare,astfel incat are cate doua in fata si doua in spate,ceea ce ajuta la prinderea mai sigura a pestilor ce au corp lunecos.

Ritualuri de imperechere

Pasarile de prada dau un veritabil in spectacol cand isi cauta perechea.Aceste spectacole care sunt acompaniate cu strigate rasunatoare,seamana mult cu vanatorile :una dintre ele se arunca in aer pe deasupra celeilalte de parca aceasta ar fi prada.La unele specii de soimi,perechea se angajeaza intr-un zbor comun jucaus : unul dintre ei scapa o bucatica mancare iar cealalta o prinde din zbor.Perechea uneori isi agata ghearele si se rostogoleste impreuna in aer catre sol si se despart numai in ultimul moment pentru a se putea ridica din nou la inaltimi.In perioada de imperechere ,pasarile rapitoare au obiceiul de a-si proteja teritoriul impotriva intrusilor din specia lor care daca sunt prinsi pot fi mancati de catre femela care stapaneste acel teritoriu.Cuiburile pasarilor rapitoare sunt la fel de diversificate ca si speciile insesi.Multe specii isi fac cuibul pe suprafete naturale cum ar fi o stanca sau exproprieaza unul de la o alta pasare. Altii realizeaza constructii mari si de obicei grosolane,pe varful unor copaci izolati.

Puii

Numarul de oua variaza intre 1 si 6,speciile mai mari avand mai putine.Incep clocirea aproape din momentul in care au depus ouale,astfel daca sunt mai multe oua in cuib puii nu ies in acelasi timp.Acest aspect este important pentru pasarile de prada caci au o alimentatie mai incoerenta si nesigura.Daca cumva se inputineaza rezerva de mancare macar puii care au iesit primii au sansa de a supravietui. Puii pasarilor rapitoare se dezvolta mai lent decat alte specii.Hranirea lor este datoria ambilor parinti desi de multe ori femele este cea care pune de mancare in gura puilor. Puii invata sa zboare mai greu.Parintii ii hranesc si dupa primul zbor reusit.S-a observat ca adultii isi invata puii sa zboare luandu-si de mancare in gura si zburand de la pui acestia fiind nevoiti sa zboare dupa mancare.

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu